Tema: Personalul instituţiilor serviciului diplomatic

Caracteristica domeniului de activitate a funcţionarului diplomatic.
Categoriile de personal al

instituţiilor serviciului diplomatic
Noţiune de “ordine de precădere diplomatică”. Clasele şi rangurile funcţionarilor diplomatici
Principiul rotaţiei personalului instituţiilor serviciului diplomatic
Drepturile şi obligaţiile persoanelor angajate în posturile diplomatice

de funcţionari publici care se ocupă de activitatea diplomatică –

activitatea oficială a organelor de stat pentru relaţii externe, desfăşurată prin tratative, corespondenţă diplomatică, întrevederi, discuţii şi alte mijloace paşnice pentru realizarea obiectivelor de politică externă a statului.

de funcţionari publici care se ocupă de activitatea diplomatică –

activitatea oficială a organelor de stat pentru relaţii externe, desfăşurată prin tratative, corespondenţă diplomatică, întrevederi, discuţii şi alte mijloace paşnice pentru realizarea obiectivelor de politică externă a statului.

al XIX-lea pentru a desemna reprezentantul meseriei diplomatice.
În anul

1829 - Benjamin Disraeli, prim-ministru al Marii Britanii în anii 1868, 1874-1880, a folosit termenul “diplomat” cu sensul de “manifestare a abilităţii” în timpul negocierilor sau orice tip de comunicare.
1716 – Francois de Caliere, în lucrarea sa “Despre conducerea negocierilor cu suveranii” a aplicat cuvîntul “negociator”, în loc de “diplomat.”
Concluzia: Termenul “diplomat” în sec. al XVIII-lea nu era aplicat.

Benjamin Disraeli

negocieri sau a stabili relaţii diplomatice cu reprezentanţii statelor străine”.

(Л.Федоров. Дипломат и консул.)
«Diplomatul este intermediarul permanent în relaţiile dintre doua state; este sursa oficială de informaţii despre statul său» (J.Wood, J.Serré)

cu caracter diplomatic, indiferent dacă activează ei în interiorul ţării

– în cadrul MAE – sau peste hotare – în ambasade şi misiuni diplomatice sau exercită funcţii diplomatice ” (Ernest Satow, “Ghidul privind practica diplomaţiei”).

Funcţiile diplomatice
de reprezentare;
de negociere;
de informare;
de apărare a drepturilor şi intereselor statului şi cetăţenilor lui în străinătate.

ale diplomaţiei” (V.Beniuc, Gh.Rusnac)
“Agentul diplomatic” este definit ca:
Persoana responsabilă

de relaţiile politice ale statelor pe care le reprezintă în străinătate (E. Satow).
Mandatarul pe care îl trimite statul pentru soluţionarea problemelor de ordin diplomatic peste hotarele ţării (R. Genet).
Organ al statului acreditant, menit să îndeplinească în statul acreditar misiuni (sarcini) diplomatice permanente sau speciale (R. Monaco).
Şef al misiunii diplomatice sau membru al personalului diplomatic (Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice (1961).

referă la stat şi la relaţiile politice cu alte state.

Conţinutul ambelor definiţii indică misiunile diplomatice, ca loc de activitate
DEOSEBIRILE:

Misiuni diplomatice

MAE

Reprezentanţe permanente

Instituţiile de activitate ale diplomatului

Instituţiile de activitate ale agentului diplomatic

Misiuni diplomatice

Reprezentanţe permanente

Diferenţa: “diplomatul” activează atît în cadrul MAE, cît şi în instituţiile de peste hotare; “agentul diplomatic” – doar în cadrul serviciului extern (misiuni diplomatice, reprezentanţe diplomatice)

anumit gen şi volum de împuterniciri corespunzător funcţiei;
o persoană

oficială, abilitată cu îndeplinirea unor sarcini de conducere a statului în cadrul sistemului de relaţii internaţionale, potrivit indicaţiilor şi în interesele ţării sale. Acţiunile sale generează efecte juridice.
promotor politic, moral-spiritual şi apărător al intereselor statului şi poporului său.
Diplomatul activează în cadrul serviciului diplomatic, care reprezintă “un mecanism prin intermediul căruia se realizează relaţiile politice, iar funcţionarul diplomatic este un “ghid” (calăuză), dar nicidecum un “arhitector al politicii”” (F. de Caliere)

internaţional
Activitate informaţional analitică
Alte forme de activitate profesională privind

realizarea sarcinilor departamentului de politică externă şi asigurarea profesională a procesului politico-diplomatic.
În cadrul activităţii cotidiene de serviciu diplomaţii
se confruntă cu politica, se ocupă de politică;
sunt participanţi activi ai relaţiilor internaţionale şi interstatale
determină deciziile şi acţiunile lor în dependenţă de poziţiile social-politice individuale.
REMARCĂ: Funcţionarii aparatului diplomatic, colaboratorii serviciului diplomatic nu pot fi consideraţi politicieni.

diplomatice, corespondenţă
Analiza şi organizarea activităţii diplomatice
Culegere de informaţii prin

intermediul mijloacelor legale şi generalizarea lor
Elaborarea propunerilor pentru aparatul central al MAE
Realizarea controlului asupra executării calitative şi momentane a sarcinilor stabilite.
Remarcă: Deciziile în baza informaţiilor obţinute din cadrul misiunilor diplomatice pot fi adoptate doar de către aparatul de conducere al MAE, cu aprobarea ulterioară de către şeful statului sau prim-ministrul ţării (în dependenţă de forma de guvernare)

de stat în domeniul relaţiilor internaţionale şi interstatale
îndeplineşte

obligaţiunile sale în limitele legislaţiei în vigoare şi doctrinei politicii externe, recomandărilor primite, regulilor existente şi instrucţiunilor
Activează în cadrul unui sistem de supunere administrativă
Orice acţiune trebuie să corespndă normelor de drept internaţional şi legislaţiei interne a statului său.
activitatea trebuie să fie îndreptată spre crearea condiţiilor precoce pentru dezvoltarea social-economică normală a ţării.

de studii şi activităţii practice
în perioada pregătirii şi perfecţionării

din cadrul sistemului de perfecţionare, instruire şi reciclare

Munca diplomatică
reprezintă unul din cele mai complicate, dinamice şi responsabile domenii de activitate umană şi întotdeauna se găseşte în centrul atenţiei social-politice;
integrează mai multe tipuri de activitate umană şi reprezintă obiectul de studiu pentru mai multe ştiinţe socio-umane – istorie şi economie, relaţii internaţionale şi cultură, logistică, regionalistică şi filologie.

CONCLUZIA: Serviciul diplomatic reprezintă activitatea speciliştilor competenţi şi elevaţi, a oamenilor cu o profundă pregătire ştiinţifică şi o durabilă experienţă de viaţă, gata să reprezinte demn şi responsabil interesele statului peste hotare.

Afacerilor Externe personalul este constituit din:
a) funcţionari publici în

posturi diplomatice;
b) funcţionari publici, care efectuează deservirea tehnică a instituţiilor serviciului diplomatic
c) personal administrativ-tehnic şi de serviciu.
În cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare activează:
a) membri ai personalului diplomatic şi consular;
b) membri ai personalului administrativ-tehnic;
c) membri ai personalului de serviciu.

 a) ministru;
 b) prim-viceministru;
 c) viceministru;
 d) secretar general;
 e)

ambasador cu misiuni speciale;
 f) director de cabinet;
 g) consilier al ministrului;
 h) şef de direcţie generală;
i) şef adjunct de direcţie generală;
j) şef de direcţie;
k) şef adjunct de direcţie;
1) şef de secţie;
m) consilier;
n) secretar I;
o) secretar II;
p) secretar III;
q) ataşat.

consular, pentru agenţii diplomatici şi funcţionarii consulari se stabilesc următoarele

posturi:
a) ambasador extraordinar şi plenipotenţiar;
b) reprezentant permanent sau delegat pe lângă un organism internaţional;
c) trimis;
d) însărcinat cu afaceri en titre sau ad-interim;
e) consul general;
f) ministru consilier, reprezentant permanent adjunct pe lângă un organism internaţional;
g) consilier;
h) secretar I;
 i) consul;
 j) secretar II;
k) viceconsul;
1) secretar III;
m) ataşat;
n) agent consular;
o) referent.

post diplomatic poate fi angajată doar persoana care întruneşte următoarele

condiţii:
a) are cetăţenia Republicii Moldova;
b) se bucură de toate drepturile politice şi civile înscrise în Constituţia Republicii Moldova;
c) deţine o diplomă de studii universitare (licenţă);
d) cunoaşte limba moldovenească şi o limbă de comunicare internaţională;
e) dispune de aptitudinile fizice pe care le reclamă activitatea în domeniul relaţiilor externe;
f) nu are antecedente penale rezultate din infracţiuni intenţionate. 12

ai misiunilor diplomatice
- sânt numiţi şi rechemaţi din post

de către Preşedintele ţării, la propunerea Guvernului. Propunerile referitoare la numirea sau rechemarea din aceste posturi sânt înaintate Guvernului de către ministrul afacerilor externe, cu consultarea Parlamentului.

Consulul general
este desemnat şi rechemat de către Guvern la propunerea ministrului afacerilor externe.

Şefii celorlalte oficii consulare
- sânt numiţi şi rechemaţi din funcţie de către ministrul afacerilor externe.

Moldova în statul acreditar, în oficiile şi birourile speciale, pot

fi transferaţi şi funcţionarii publici din cadrul altor autorităţi ale administraţiei publice de specialitate.
 
Angajarea în alte posturi diplomatice se efectuează prin ordinul ministrului afacerilor externe, la propunerea Comisiei de atestare şi calificare a Ministerului Afacerilor Externe, care activează în baza regulamentului său.

funcţionarilor diplomatici
ORDINEA DE PRECĂDERE DIPLOMATICĂ
preferinţă care trebuie urmată, conform ordinii

şi rangului diplomatic, în cazul în care agenţii mai multor state se întîlnesc în cursul unei ceremonii;
drept al agenţilor diplomatici de a ocupa locul considerat cel mai de onoare.
Precăderea diplomatică a fost examinată la Congresul de la Viena (1815) şi la Congresul de la Aix-la-Chapelle (1818).
Regulamentele adoptate la aceste Congrese prevedea următoarele:
ambasadorii au precădere faţă de miniştrii plenipotenţiari şi trimişii extraordinari,
trimişii şi miniştrii faţă de însărcinaţii cu afaceri, în cadrul fiecărei clase.
Precăderea trimişilor diplomatici se stabileşte în raport cu data prezentării scrisorilor de acreditare sau cu data notificării oficiale a sosirii lor.

relaţiile diplomatice (1961), şefii reprezentanţelor diplomatice se împart în trei

clase:
ambasadori şi nunţii, acreditaţi pe lîngă şefii de stat;
trimişi şi internunţii, acreditaţi pe lîngă şefii de stat;
însărcinaţi cu afaceri, acreditaţi pe lîngă ministerele afacerilor externe.
Convenţia de la Viena stipulează că în relaţiile de precădere şi de etichetă se exclude diferenţierea dintre şefii reprezentanţelor pe motivul apartenenţei lor la o clasă sau alta. Deosebirea dintre diferitele clase apare numai în ceea ce priveşte ceremonialul şi protocolul diplomatic.
În conformitate cu Convenţia, clasa la care aparţine şeful reprezentanţei diplomatice se stabileşte prin acordul dintre state.
Ritualul diplomatic de primire a şefilor de reprezentanţe, stabilit în fiecare stat, urmează să fie acelaşi pentru toate clasele diplomatice. De regulă, statele fac schimb de reprezentanţi diplomatici de una şi aceeaşi clasă.

în posturi diplomatice din instituţiile serviciului diplomatic li se conferă

următoarele ranguri diplomatice:
 a) ataşat;
 b) secretar III;
 c) secretar II;
 d) secretar I;
 e) consilier;
 f) ministru plenipotenţiar;
 g) ambasador.

RANGURILE DIPLOMATICE

de către Şeful statului, prin decret, la propunerea ministrului afacerilor

externe, cu recomandarea Comisiei de atestare şi calificare a Ministerului Afacerilor Externe, în baza rezultatelor obţinute la atestare.
Comisia de atestare şi calificare se întruneşte cel puţin o dată pe an.
Rangurile diplomatice se acordă la expirarea termenului, iar în unele cazuri - înainte de expirarea acestuia.
Rangul diplomatic de ambasador se acordă de către Preşedintele ţării, prin decret, la propunerea ministrului afacerilor externe, cu consultarea Primului-ministru.
Pentru conferirea rangului de ambasador pot fi propuse:
- persoanele, angajate în posturi diplomatice, titulare ale rangului diplomatic de ministru plenipotenţiar.

faptelor sancţionate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova sau a

statului acreditar, persoana angajată într-un post diplomatic poate fi retrogradată sau lipsită de rangurile diplomatice.
Retrogradarea persoanei angajate în post diplomatic şi retragerea rangului diplomatic, se efectuează potrivit procedurii aplicate la acordarea rangului diplomatic.
Retragerea rangurilor diplomatice persoanelor care s-au concediat din instituţiile serviciului diplomatic se face prin hotărârea instanţei judecătoreşti.

an de la data angajării în postul diplomatic - pentru

rangul de ataşat;
b) 2 ani în rang de ataşat - pentru secretar III;
c) 2 ani în rang de secretar III - pentru secretar II;
d) 3 ani în rang de secretar II - pentru secretar I;
e) 3 ani în rang de secretar 1 - pentru consilier;
f) 4 ani în rang de consilier - pentru ministru plenipotenţiar.

La calcularea termenului necesar pentru avansarea în rang diplomatic
se iau în considerare:
a) perioada activităţii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe;
b) perioada activităţii în misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
c) perioada activităţii, în calitate de funcţionari internaţionali, în cadrul organismelor internaţionale guvernamentale sau al misiunilor diplomatice ale acestor organisme;
d) perioada aflării la studii postuniversitare şi la diferite stagieri la recomandarea Ministerului Afacerilor Externe.

se aplică principiul rotaţiei de personal, în conformitate cu planul

aprobat de ministrul afacerilor externe.
În cadrul rotaţiei, persoanele angajate în posturi diplomatice şi cele angajate în posturi administrativ-tehnice sau de serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Externe sânt transferate, respectiv, în posturi diplomatice sau consulare şi în posturi administrativ-tehnice sau de serviciu în misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale statului.
Termenul de activitate în posturile diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe dintre două perioade de activitate în misiunea diplomatică sau oficiul consular nu poate fi mai mic de un an.

necesităţile de serviciu, ţinându-se cont de calificarea, pregătirea profesională si

principiul rotaţiei de personal;

în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi în misiuni diplomatice ori oficii consulare, se efectuează din rândul persoanelor angajate în posturi diplomatice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi din rândul funcţionarilor angajaţi în cadrul instituţiilor specializate în relaţii internaţionale ale autorităţilor publice centrale.

În caz de transfer în alte autorităţi publice centrale, membrii personalului instituţiilor serviciului diplomatic, posesori de ranguri diplomatice, sînt incluşi în rezerva Ministerului Afacerilor Externe

Legii serviciului diplomatic al Republicii Moldova)
Persoana angajată în post diplomatic

are dreptul:
a) să deţină, cu o avansare ulterioară, posturi în instituţiile serviciului diplomatic, în funcţie de pregătirea profesională, rangul diplomatic şi vechimea în muncă în serviciul diplomatic;
b) să i se acorde sprijin şi asistenţă pentru a-şi desfăşura activitatea cu onoare şi demnitate, în afara presiunilor politice si a altor încercări de natură să-i afecteze statutul de diplomat;
c) să i se elibereze paşaport diplomatic;
d) să beneficieze, în perioada activităţii în misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova, în organismele internaţionale sau misiunile lor diplomatice, de privilegiile, imunităţile şi facilităţile stabilite de normele dreptului internaţional şi tratatele la care Republica Moldova este parte;
e) să beneficieze de formele de perfecţionare profesională, organizate de Ministerul Afacerilor Externe.

cu devotament şi responsabilitate pentru promovarea politicii externe a Republicii

Moldova;
b) să apere interesele naţionale ale Republicii Moldova şi ale cetăţenilor ei (persoane fizice şi juridice) în cadrul relaţiilor externe;
c) să se abţină de la acţiuni şi declaraţii care ar putea prejudicia imaginea Republicii Moldova, relaţiile ei cu alte state sau cu organismele internaţionale;
d) să respecte legislaţia Republicii Moldova, să păstreze secretul de stat şi să asigure protecţia datelor şi informaţiilor pe care le deţine;
e) să reprezinte cu onoare Republica Moldova, având în toate împrejurările un comportament demn, o ţinută morală şi vestimentară ireproşabilă;

şi facilităţilor sale, legile statului acreditar şi să nu se

lase implicată în activităţi care ar reprezenta un amestec în treburile interne ale acestui stat; faţă de organismele internaţionale, la care participă Republica Moldova, să aibă un comportament conform cu îndatoririle funcţiei ce rezultă din statutul său, recunoscut de Republica Moldova; să nu abuzeze de privilegiile, imunităţile şi facilităţile de care beneficiază în virtutea calităţii ei de agent diplomatic sau de funcţionar consular;
g) să anunţe Ministerul Afacerilor Externe despre modificările importante în ceea ce priveşte cetăţenia şi despre alte fapte relevante pentru calitatea ei de diplomat.

îndelungată şi ireproşabilă, persoanele angajate în posturi diplomatice pot fi:

a) avansate în post;
b) avansate în rang diplomatic înainte de termenul stabilit;
c) premiate cu sume băneşti;
d) stimulate în alt mod prevăzut de legislaţie.

Pentru merite deosebite în activitatea diplomatică, persoanele angajate în posturi diplomatice pot fî propuse pentru acordarea distincţiilor de stat.

disciplinare comise în exerciţiul funcţiunii şi în funcţie de gravitatea

acestora, faţă de personalul instituţiilor serviciului diplomatic pot fi aplicate, de către ministrul afacerilor externe sau, după caz, de către Preşedintele Republicii Moldova, următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertizarea;
b) mustrarea;
c) mustrarea aspră;
d) retrogradarea;
e) retragerea rangului diplomatic;
f) concedierea.